scrisoarea fisa

SCRISOAREA

Scrisoarea este o modalitate de comunicare la distanţă, în scris, între două persoane. Pentru a redacta o scrisoare trebuie: să ai o coală albă şi un plic timbrat de la poştă; să scrii folosind pixul sau stiloul; să ştii să completezi plicul cu: adresa destinatarului (cui îi este adresată scrisoarea) şi cea a expeditorului (a ta); să schiţezi un plan de idei al scrisorii; să ştii elementele specifice unei scrisori: *menţionarea localităţii redacţiei - în dreapta; *formula de început: Dragi părinţi; Stimate domn; Scumpul meu prieten; *conţinutul – asemănător unei compuneri: introducere, cuprins, încheiere; *formula de încheiere: Vă sărut, Cu stimă, Cu drag; *semnătura.

Exerciţii aplicative

1.      Descoperă elementele specifice scrisorii în „epistolia” adresată de Ion Creangă prietenului său, Mihai Eminescu. Scrie aceste elemente în spaţiile din partea stângă:

______________                                                                                  Decembrie 1877

______________                       Bădie Mihai,

                  Ai plecat şi mata din Iaşi, lăsând în sufletul meu multă scârbă şi amăreală.

                  Această epistolie ţi-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te la cerul plin de minunăţii, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase ... frumoase.

__________ Dar coşcogeamite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă.

                  Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopţi albe, când hoinăream prin Ciric şi Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar în dragostea cea mai mare pentru Iaşul nostru uitat şi părăsit de toţi.

                  Ţi-aş scrie mai multişor, însă trebuie să plec la tipografie.

_____________                                                                   Cu toată dragostea,

_____________                                                                        Ionică

                                                                         

FORMULAREA IDEILOR PRINCIPALE ALE UNUI TEXT

Ideile principale ale unei opere formează planul simplu al textului. Ele surprind momentul, faptele esenţiale ale acţiunii.      O idee poate fi notată:       * sub forma unei întrebări (o propoziţie interogativă);       * sub forma unui titlu;       * sub forma unei simple comunicări (o propoziţie).      Etapele elaborării planului de idei principale: citirea textului în întregime; împărţirea textului în fragmente; citirea şi apoi povestirea fiecărui fragment; formularea şi scrierea ideii principale corespunzătoare fiecărui fragment; citirea întregului plan de idei (autocontrol).

Exerciţii aplicative

1. Reaminteşte-ţi regulile de aşezare în pagină a unui text.

Uneşte fiecare cuvânt din prima coloană cu explicaţia corespunzătoare.

alineat

                           Un cuvânt sau un grup de cuvinte aşezate deasupra unui text, indicând pe scurt tema (subiectul) acestuia.  

titlu

                           Suprafaţa unei file de carte sau  de caiet.

 

paragraf

                          Un fragment cuprins între două alineate.

pagină

                          Fragment dintr-un text care corespunde unei idei, unui moment important, esenţial al acţiunii. Poate cuprinde mai multe alineate.

fragment logic

                          Un rând retras dintr-un text, care marchează începerea unei noi idei.

2. Citeşte textul şi alcătuieşte rezumatul lui:

„ Un tată avea zece feciori. Şi s-a apucat el să-şi dea toată averea copiilor.

- Mă vor îngriji ei, că doar sunt copiii mei, gândea bătrânul. Dar n-a fost aşa.

Văzând că nu este primit nicăieri, tatăl n-a mai ieşit din casă.

- Ce-o fi cu bătrânul? S-au întrebat feciorii şi au trimis o slugă să iscodească.

Cum a văzut că vine sluga, bătrânul a început să zdrăngăne un ulcior plin cu pietricele, zicând:

-Dragii mei gălbenaşi, ce bine că vă am! 

Auzind acestea, îndată i-a prins pe feciori dragostea de tată. Fiecare l-a luat la el acasă şi au avut mare grijă de bătrân.

Cum a murit bătrânul, feciorii s-au grăbit să pună mâna pe ulcior. Dar, ulciorul era plin cu pietricele. Din scrisoarea găsită alături, ei au aflat toată mâhnirea din inima aceluia ce le fusese tată. Abia atunci şi-au înţeles greşeala şi au regretat nespus de mult faptele lor necugetate, ruşinându-se de ele.”

(după Al. Mitru, Tatăl şi cei zece feciori)

3.      Citeşte cu atenţie textul următor. Împarte-l în trei fragmente logice şi scrie planul de idei principale. Scrie rezumatul textului.

„ De-abia văzuse de câteva zile lumina soarelui, pământul, florile! În iarbă i-au părut toate un rai, dar când a întins aripioarele şi-a zburat, mirându-se că poate să străbată aerul, când apoi a căzut, istovită de oboseală, pe o frunză, atunci întâiaşi dată a cunoscut greul. Şi spusele furnicii i-au venit în minte ... Ce era? O gânganie mică, fără strălucire, rotundă, ca o sămânţă. De unde venea? Din iarbă; ţinea minte că se trezise sub rochiţa rândunicii. Dar încotro avea să se îndrepte? Ei, ăsta era greul!

S-a scoborât de pe frunză, şi-a purces să caute din nou furnica. A umblat încoace, încolo -furnica nicăieri. Altele a întâlnit – dar grăbite. Furnicile nu prea stau de vorbă. A mers mult şi bine; altă gândire n-a mai auzit. Înţelepciunea e rară! se gândea biata gânganie. Şi acesta a fost al doilea necaz al ei. E greu începutul! Într-o zi  o prinse ploaia: din nebăgare de seamă căzu într-un şuvoi. De-abia scăpă, pe-un pai. Iar altă dată – ce spaimă, Doamne! – stătu o clipă, fără suflare, sub talpa cizmei grădinarului. Avusese noroc de-o pietricică ce lăsase sub dânsa un gol. De ce-ţi atârnă viaţa în ziua de azi! Dar trebuie să se păzească cu tot dinadinsul.

( Emil Gârleanu, Cât un fir de neghină)

4.      Alcătuieşte rezumatul unei poveşti îndrăgite. Încearcă să nu scrii mai mult de o pagină, dar să surprinzi toate momentele esenţiale, importante ale acţiunii. Ca în orice compunere, ai grijă să nu repeţi cuvintele.

Nu uita! Rezumatul nu conţine: amănunte; citate; dialoguri; părerea celui care realizează rezumatul!